acasă
despre noi
ediţia curentă
ediţii anterioare
abonament
publicitate
contact
    Propuneţi-ne
    un subiect de articol!
    Doriţi să primiţi
    gratuit Revista
    AfaceriLemn.ro?
    Click aici pentru a ne
    trimite un comunicat
    de presă
    Informaţii suplimentare
    puteţi găsi şi pe bursa
    de afaceri pentru
    industria lemnului
    Accesaţi acum
    cea mai mare bază de date
    de cereri şi oferte de lemn
    şi produse din lemn
    Cele mai importante
    companii din industria
    lemnului din întreaga lume
Abonare la Newsletter

Content on this page requires a newer version of Adobe Flash Player.

Get Adobe Flash player

    Zoom

Viitor promiţător pentru industria lemnului

Preţul lemnului a continuat să crească în ultima perioadă. Astfel, a crescut şi taxa pentru exportul lemnului către Statele Unite, conform www.radio-canada.ca.
Profesorul şi specialistul în domeniu de la Universitatea Laval, Luc Bouthillier, a afirmat că, dacă preţul lemnului atinge pragul de 355$ / 1.000 m2, se va constata o însănătoşire a firmelor din domeniu. “Piaţa se însănătoşeşte, preţul se însănătoşeşte un pic, dar toate acestea se însănătoşesc relativ liniştit”, explică Bouthillier. S-a constatat că punctul forte îl constituie piaţa europeană. Aici, se aşteaptă o explozie de cereri de lemn, care câştigă tot mai mult teren datorită calităţilor sale legate de mediu. Profesorul a adăugat că piaţa europeană este totuşi o piaţă dificilă: “Într-adevăr, este o piaţă care se află în dezvoltare, dar industria finlandeză, suedeză, chiar şi industriile austriacă şi germană consideră că Europa le aparţine.
Câteva firme din Québec au intrări limitate pe această piaţă. Profesorul aminteşte că lemnul din Québec are avantajele sale, printre care acela de a fi cruţat de către dendroctone de pin, un parazit care provoacă pagube în pădurile din vestul continentului american.

Raport Wood Resource Quaterly: "Biomasa generează 32% din energia Suediei.
Creşte competiţia pe piaţa celulozei!"

Biomasa a depăşit petrolul, devenind sursa numărul 1 de energie în Suedia. Competiţia intensă pentru cherestea şi pelete dintre sectoarele industriei celulozei şi cel energetic au împins preţurile fibrei de lemn către noi limite, raportează Wood Resource Quarterly.
Suedia este una dintre ţările care a ajuns cel mai departe pe drumul către independenţa de combustibil fosil. Anul trecut, guvernul suedez a aprobat un plan prin care se doreşte ca

energia regenerabilă să reprezinte 50% din totalul energiei consumate în ţară până în anul 2020. Pe lângă aceasta, autorităţile şi-au propus să renunţe la importul de combustibil fosil aferent sectorului transporturilor până în 2030. Cu toate că acesta pare un ţel imposibil de realizat în condiţiile dependenţei de benzină şi diesel, impulsul guvernului către o societate fără combustibil a demarat o serie de cercetări şi investiţii în sectorul energiei regenerabile în ultimii ani.
Pentru a încuraja folosirea vehiculelor eco în Suedia, în prezent, nu se practică taxe pe etanol, în timp ce taxele aplicate benzinei şi diesel-ului sunt foarte mari (aproximativ 0.70$/litru).
Totalul energiei obţinute din biomasă din Suedia a crescut de la 88 TWh (terra watt oră) la 115 între 2000 şi 2009. În schimb, consumul de produse pe bază de petrol a scăzut de la 147 TWh la 112, în aceeaşi perioadă.
Biomasa a depăşit petrolul, devenind sursa numărul 1 de energie în 2009, reprezentând 32% din consumul total de energie al ţării. Se estimează ca până în 2011, consumul de biomasă să crească cu 11%.
Companiile energetice care au nevoie de o cantitate mai mare de biomasă folosesc lemn rotund. Cu rapida expansiune a capacităţii energiei generate de biomasă, devine clar că piaţa fibrei de lemn din Suedia a fost transformată într-una extrem de competitivă. Deşeurile şi buştenii cu diametre mici pot fi folosite acum în producţia celulozei sau în generarea de energie.
Piaţa celulozei şi hârtiei a determinat întotdeauna preţurile fibrei de lemn, dar odată cu intrarea în sectorul energetic, în prezent acţionează mai multe forţe. Ca urmare, preţurile pentru buştenii mai mici au crescut în ultimii ani, şi este puţin probabil ca acestea să scadă sub valorile înregistrate în perioada 1997-2006. În moneda suedeză naţională (corona suedeză), preţul buştenilor în primul trimestru din 2010 a fost cu 20% mai mari ca acum 5 ani şi cu 36% mai mari decât cele înregistrare acum 10 ani.



Înapoi la toate ştirile

   Comentează acest articol!
    Companie
    Nume
    Email
Verificare anti-robot 
   Vezi toate comentariile la acest articol!